Cordul este un organ muscular situat in interiorul cutiei toracice ce indeplineste rolul de pompa aspiro-respingatoare, asigurand circulatia corespunzatoare a sangelui in organism. Cordul este compus din 4 cavitati – 2 atrii si 2 ventriculi. Pentru a asigura curgerea sangelui intr-o singura directie intre atrii si ventriculi exista un aparat valvular format din: valva mitrala – intre atriul si ventriculul stangi, valva aortica – intre ventriculul stang si aorta, valva tricuspida –  intre atriul si ventriculul drept, valva pulmonara – intre ventriculul drept si artera pulmonara.

Valvele cardiace se comporta ca niste porti, care atunci cand se deschid lasa jetul de sange sa treaca intr-o singura directie (dinspre atriu spre ventricul). Valva mitrala este situata intre atriul si ventriculul stang, permitand trecerea fluxului sanguin din atriu in ventricul. In mod normal, valva mitrala se inchide complet in timpul contractiei ventriculului stang impiedicand astfel intoarcerea sangelui inapoi in atriul stang. Atunci cand valva mitrala permite refularea sangelui din ventriculul stang in atriul stang, boala se numeste insuficienta (regurgitare) mitrala.

Simptomatologia pacientilor cu insuficienta mitrala este diferita in functie de gradul regurgitarii. Pacientii cu insuficienta mitrala acuta prezinta un tabou clinic caracteristic insuficientei cardiace acute congestive (dispnee, edem pulmonar, ortopnee si dispnee paroxistica nocturna), putand prezenta chiar semne de soc cardiogen (dispnee de repaus, hipotensiune arteriala), mai frecvent la pacientii cu insuficienta mitrala acuta prin ruptura de muschi pilieri, ruptura cordajului tendinos sau endocardita infectioasa pe valve mitrale.

Pacientii cu insuficienta mitrala cronica, compensata, pot ramane asimptomatici o perioada lunga de timp, cu pastrarea tolerantei la efort si fara semne de insuficienta cardiaca. In timp pacientii pot prezenta decompensari dezvoltand fenomene de insuficienta cardiaca congestiva prin supraincarcare volemica. Simptomatologia precursoare decompensarii cardiace este caracterizata de fatigabilitate, dispnee la efort, edeme pretibiale. Totodata, pacientii pot dezvolta tulburari de ritm, cea mai frecventa fiind reprezentata de fibrilatia atriala.

Examenul clinic depinde de severitatea insuficientei mitrale. In insuficienta mitrala acuta suflul holosistolic in focarul mitral de auscultatie, nou aparut sau de intensitate crescuta, in asociere cu tahicardia pot fi singurele semne distinctive.

La examinarea clinica la pacientii cu prolaps de valva mitrala se poate decela stetacustic suflul holosistolic, click-ul mezo-telesistolic sau suflul telesistolic. Cazurile cu suflu tele-sistolic de regurgitare mitrala se poate asocia cu consecinte hemodinamice importante.

Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala in tarile dezvoltate este prolapsul de valva mitrala (PVM). Degenerescenta mixomatoasa a valvei mitrale este mai frecventa la femei si odata cu inaintarea in varsta. Boala cardiaca ischemica poate fi cauza de insuficienta mitrala prin disfunctia muschiului papilar si prin dilatarea ventriculului stang. Alte cauze de insuficienta mitrala sunt reumatismul articular acut si sindromul Marfan. Sindromul Ehlers Danlos se asociaza frecvent cu insuficienta mitrala prin prolaps de valva mitrala.

Insuficienta mitrala acuta este cel mai frecvent cauzata de endocardita infectioasa, de ruptura sau disfunctia de muschi papilari prin mecanism ischemic.

La nivelul atriului stang, datorita supraincarcarii volemice, se produce dilatatia atriului ce permite scaderea presiunii de umplere si imbunatatirea drenajului de la nivelul venelor pulmonare, intarziind astfel aparitia semnelor si simptomelor de congestie pulmonara, pacientul ramanand asimptomatic si pastrandu-si astfel toleranta la efort.

Suspiciunea de diagnostic in insuficienta mitrala apare in urma examenului clinic, care evidentiaza suflu sistolic de insuficienta mitrala, pe electrocardiograma pot aparea modificari sugestive in insuficienta mitrala cronica. Diagnosticul de certitudine se pune prin ecocardiografie Doppler transtoracica, care vizualizeaza morfologia valvei mitrale, evidentiaza jetul de regurgitare din ventriculul stang in atriul stang in timpul sistolei si evalueaza gradul insuficientei mitrale. Totodata, se pot masura dimensiunile atriului si ventricului stang pentru evidentierea dilatarii cavitatilor si se evalueaza fractia de ejectie a ventriculului stang.

Pentru o mai buna evaluare a morfologiei valvulare si pentru stabilirea indicatiei de protezare valvulara se efectueaza ecocardiografia transesofagiana.

Comparatie intre IM acuta si cronica
IM acuta IM cronica
Electrocardiograma Normala Unde P mitrale, Fibrilatie atriala, criteria de hipertrofie ventriculara stanga
Dimensiunea cordului Normala Cardiomegalie, Dilatarea atriului stang
Suflu sistolic Audibil in focarul mitral, radiaza la nivelul gatului, la baza cordului Audibil in apexul cardiac, iradiaza in axila
Freamat apical Poate fi absent Prezent
Jugulare turgide Prezente Absente

Tratamentul insuficientei mitrale depinde de prezenta semnelor de insuficienta cardiaca si de impactul hemodinamic.

Masurile de tratament nonfarmacologic ai pacientilor cu insuficienta mitrala sunt reprezentate de dieta hiposodata si saraca in lipide de origine animala, evitarea eforturilor fizice mari, stoparea fumatului, evitarea consumului de alcool. Avand in vedere faptul ca pacientii cu insuficineta mitrala au risc crescut de a dezvolta endocardita infectioasa, au indicatie de profilaxie cu antibiotic in cazul in care sunt supusi manevrelor ce predispun la bacteriemie (extractii dentare, interventii chirurgicale etc.).

La pacientii care prezinta fenomene de insuficienta cardiaca se administreaza tratament conservator conform ghidurilor international in vigoare, cu inhibitori de enzima de conversie, betablocante, diuretice, vasodilatatoare. Pacientii cu fibrilatie atriala au indicatie de anticoagulare orala permanenta.

Tratamentul curativ este chirurgical, fie prin repararea valvei, fie prin inlocuirea acesteia cu valva metalica sau biologica. Indicatia operatorie se face in functie de gradul si morfologia valvei mitrale, varsta pacientului, patologiile asociate, gradul insuficientei cardiace, functia sistolica a ventriculului stang.

Pentru pacientii ca risc chirurgical mare – pacientii varstnici sau cu multiple comorbiditati, s-au dezvoltat metode minim invazive de plastie a valvei mitrale, prin cateterism percutan, cu implantare a dispozitivului “MitraClip” ce are ca rol reducerea gradului insuficientei mitrale.

_MG_1511

XXX
XXX

Col. medic dr. Alice Munteanu, medic specialist Cardiologie, medic primar Boli interne, asistent universitar, Secţia Cardiologie II

Contact: 021/319.30.51 – 60, la care solicitati operatorului transferarea apelului la int. 522.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support