Boala de reflux gastroesofagian reprezintă o afecţiune cronică digestivă, cauzată de întoarcerea conţinutului gastric în esofag, cu apariţia unor simptome şi, potenţial, a unor leziuni esofagiene. Refluxul gastric este un proces normal care apare ocazional la copii şi adulţi. Majoritatea episoadelor sunt scurte şi nu provoacă simptome sau complicaţii.

În schimb, persoanele cu boală de reflux gastroesofagian prezintă simptome deranjante ca urmare a refluxului. Se consideră că cel puţin 40% din populaţia generală prezintă acuze, minim o dată pe lună. Acestea sunt reprezentate de arsuri la nivelul pieptului, ce se pot extinde la nivelul gâtului şi a gurii, regurgitaţia alimentelor ingerate, gust acru sau amar, dificultăţi sau dureri la înghiţire, vărsături, balonare, ce apar mai frecvent după mese, cu durată de pînă la 2 ore, fiind agravate de poziţia culcat si ameliorate la ridicarea în picioare.

Majoritatea episoadelor sunt catalogate ca simple indigestii şi se rezolvă prin simpla administrare a unor antiacide, fără a necesita prezenţa la medic. Este important de menţionat ca pot apărea şi simptome atipice, cum ar fi tusea seacă, sughiţul, raguşeala, ce pot fi confundate cu alte boli ale cailor respiratorii.

Principala cauză pentru boala de reflux este slăbirea sfincterului esofagian inferior. Alimentele sunt transportate din gură în stomac prin esofag, o structură tubulară, care este de aproximativ 10 cm lungime şi 1 cm lăţime la adulţi. Esofagul este alcătuit din straturi de ţesuturi şi muşchi care se dilată şi se contractă pentru a propulsa alimentele spre stomac printr-o serie de mişcări numite peristaltism.

La capatul inferior al esofagului, la joncţiunea cu stomacul, există un inel circular de muşchi numit sfincterul esofagian inferior. După înghiţire, acesta se relaxează pentru a permite alimentelor să pătrundă în stomac şi apoi se contracta pentru a împiedica întoarcerea de alimentelor şi sucului gastric în esofag.

In prezenţa anumitor factori de risc, acesta se închide incomplet sau se relaxează anormal, favorizând refluxul gastric şi apariţia simptomelor.

Factorii de risc pentru această boală sunt reprezentaţi de obezitate, fumat, hernia hiatală, sarcina, administrarea unor tipuri de medicamente, ca de exemplu contraceptivele orale, unele antihipertensive, unele sedative, şi nu în ultimul rând un regim alimentar defectuos. Astfel o dietă care conţine în exces ciocolată, alimente prăjite sau cu un conţinut crescut de grăsimi, cafea , suc de roşii, citrice sau sucuri derivate din acestea, bauturi alcoolice, va favoriza apariţia acestei boli.

Hernia hiatală apare ca urmare a slabirii musculaturii de la nivelul orificiului care face legatura între torace şi abdomen, hiatusul diafragmatic. Astfel, o mică porţiune din stomac alunecă spre torace prin diafragm şi se poziţionează deasupra abdomenului în cavitatea toracică, deplasând astfel şi sfincterul esofagian inferior.

Diagnosticul de boală de reflux gastroesofagian se stabileşte fie pe seama prezenţei simptomelor şi a unui răspuns favorabil la tratament, fie prin evidenţierea unor leziuni la nivelul esofagului cu ajutorul endoscopiei digestive.

Prezentarea la medic şi efectuarea endoscopiei digestive sunt absolut necesare în prezenţa semnelor de alarmă: anemie, hemoragie digestivă, scădere în greutate, durere, tulburări la inghiţirea alimentelor, cât şi în formele severe, rezistente la tratament. Aceasta constă în introducerea unui tub mic, flexibil, în esofag, stomac şi prima parte a intestinului subţire. Tubul are o sursă de lumină şi o cameră care afişează imagini. Astfel se permite examinarea directă a acestor structuri digestive.

Majoritatea pacienţilor cu boală de reflux gastroesofagian nu vor dezvolta complicaţii, mai ales când tratamentul este adecvat. Cu toate acestea, un număr de complicaţii grave pot apărea, cum ar fi ulcerele esofagiene, care pot genera sângerări, cu anemie. De asemenea pot apărea stenoze esofagiene, adică îngustarea calibrului esofagului, ce vor duce la tulburări de înghiţire ale alimentelor, dar şi leziuni precanceroase, asociate cu un risc crescut de cancer esofagian.

Tratamentul bolii de reflux este complex şi cuprinde mai multe elemente:

Modificarea stilului de viaţă: menţinerea unei greutăţi normale a corpului sau scăderea în greutate  în cazul persoanelor obeze sau suparponderale, servirea mesei de seară cu cel puţin 2 ore inainte de culcare ,evitarea alimentelor şi băuturilor care pot determina arsuri ( de regulă grăsimi, prăjeli, alcool, ciocolată, mentă, ceapă, usturoi, condimente picante, cafea, bauturi carbogazoase, roşii, citrice), evitarea poziţiei orizontale imediat după masă, evitarea ridicării de greutăţi, modificarea poziţiei de dormit (capul mai ridicat decât trunchiul), renunţarea la fumat.

Tratamentul medicamentos cuprinde mai multe tipuri de produse, care au ca scop fie neutralizarea acidităţii gastrice , fie scăderea acesteia. Cea mai eficientă clasă sunt inhibitorii de pompă de protoni, din care fac parte: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol. Aceştia se administrează dimineaţa, cu 30 minute inainte de masă, tratamentul cuprinzând 2 etape. Iniţial, în faza acută, acestea sunt administrate într-o doză mai mare, timp de 6-8 săptămâni. În funcţie de răspunsul la tratament la 2 luni, doza poate fi scăzută sau întreruptă.

Dacă se întrerupe tratamentul şi simptomele reapar în decurs de trei luni, se recomandă continuarea pe termen lung. Dacă simptomele nu se întorc în decurs de trei luni, tratamentul poate fi necesar doar intermitent. Scopul tratamentului este de a lua cea mai mică doză posibilă de medicaţie care controlează simptomele şi previne complicaţiile.

smedescu boli interneTratamentul chirurgical este rezervat formelor severe şi al complicaţiilor. De obicei implică repararea herniilor hiatale şi întărirea sfincterului esofagian inferior.

Căpitan medic dr. Valerius SMEDESCU, medic specialist medicină internă, membru al Societăţii Române de Medicină Internă, Ambulatoriul integrat al SUUMC
Contact: 021/319.30.51- 60, la care solicitati operatorului transferarea apelului la int. 755.

Despre Căpitan medic dr. Valerius SMEDESCU: în anul 2008, a absolvit Institutului Medico Militar/ Universitatea de Medicina şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti. În perioada 2008-2010- medic rezident medicina de familie; 2011-2016- medic rezident medicină internă; 2017- prezent- medic specialist medicină internă

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support