Cataracta este principala cauză de pierdere a vederii la adulţii cu vârstă de peste 55 ani. Aceasta reprezintă opacifierea cristalinului natural al ochiului. Acest cristalin aflat în spatele irisului, funcţionează la fel ca lentila unei camere de fotografiat, focalizînd razele de lumină pe retină, care transmite la rândul său imaginile către creier. Datorită acestei afecţiuni, vederea devine neclară, culorile strălucitoare devin şterse iar vederea pe timp de noapte este îngreunată. De asemenea, cataracta poate reprezenta motivul pentru care ochelarii de vedere care înainte vă erau de folos acum par să nu mai fie utili. Singura metodă de a trata cataracta este intervenţia chirurgicală prin care se îndepărtează cristalinul natural opacifiat înlocuindu-se cu un cristalin artificial, pentru a vă reda vederea şi pentru a vă îmbunătăţi calitatea vieţii sub numeroase aspecte. 

TIPURI DE CATARACTA

Exista urmatoarele tipuri de cataracta, diferentiate cauzele care le-au determinat:

  • Cataracta comuna, de varsta: apare o data cu inaintarea in varsta, ceea ce determina opacifierea progresiva si cresterea duritatii cristalinului; etiologia nu se cunoaste
  • Cataracta complicata: apare in asociere cu unele boli oculare: uveite–iridociclite (inflamatii oculare), dezlipire de retina veche, tumori oculare etc.
  • Cataracta patologicaapare, chiar la varste mai tinere, in asociere cu unele boli generale: diabet zaharat, unele boli de rinichi, lucrul indelungat in medii toxice, boli endocrine etc.
  • Cataracta cortizonica: este produsa de utilizarea in timp indelungat a unor medicamente pe baza de cortizon
  • Cataracta traumatica: se poate forma dupa unele traumatisme directe la ochi sau in zona ochiului
  • Cataracta congenitala: apare de la nastere sau in primii ani de viata
  • Cataracta secundara: ( = un termen impropriu pentru Sindromul de opacifiere a capsulei posterioare, capsula pe care sta cristalinul artificial): poate aparea la 2-3 ani de la operatia de cataracta, la aproximativ 5-15% din pacienti)

LA CE VARSTA APARE CATARACTA?

Studiile arata ca peste 70% din persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta mai devreme sau mai tarziu cataracta.

Momentul aparitiei bolii poate fi marcat de semnul cunoscut sub numele de “bucuria de scurta durata” , mai exact momentul in care pacientul constata o imbunatatire a vederii si renunta la purtarea ochelarilor. Desigur, in scurt timp, persoana afectata constata scaderea vederii si incearca, in zadar, schimbarea ochelarilor. Acesta este momentul in care pacientul trebuie neaparat sa consulte un oftalmolog.

Trebuie sa amintim, de asemenea, de cataracta juvenila – intalnita la varste fragede, dar si de cataracta congenitala – inascuta. Aceste tipuri sunt rare si se manifesta de obicei la ambii ochi, unul dintre ei fiind mai afectat decat celalalt.

SIMPTOMELE DETERMINATE DE CATARACTA

In cele mai multe cazuri afectiunea este cauzata de anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:

Vedere înceţoşată, neclară.

Culorile par lipsite de intensitate sau şterse.

Ochelarii nu mai sunt un ajutor.

Necesitatea schimbării relativ frecventă a ochelarilor sau lentilelor de contact.

Fotofobia Lumina naturală sau alte tipuri de iluminat par prea strălucitoare sau orbitoare, senzaţie deranjantă a luminii.

Simţiţi că v-a scăzut acuitatea vizuală pe timp de noapte sau vedeţi halouri în jurul surselor de lumină.

Diplopie (vedere dublă sau mai multe imagini ale unui singur obiect).

Imbunătăţire paradoxală a vederii la aproape, dar care dispare pe masură ce avansează cataracta. 

TRATAMENTUL CATARACTEI

Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste cristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.

Cand ?

Cataracta se opereaza cand stadiul evolutiv interfereaza si impiedica activitatea zilnica normala a pacientului, obstructionand-o.

Cataracta nu este o urgenta de tratament: ea nu trebuie insa amanata mult, deoarece in stare “coapta” este mai dificil de operat, riscurile sunt mai mari, iar vindecarea postoperatorie poate fi mai lenta.

Exista si cazuri care reprezinta urgente de tratament:

  • cataracta foarte matura (cataracta se poate “umfla” sau “dezintegra” in ochi, ducand la complicatii serioase: glaucomul secundar facotoxic, sau afectarea ireversibila a endoteliului cornean)
  • cataracta traumatica (in functie de leziunile asociate)
  • cataracta congenitala (se opereaza chiar in primele luni de viata, mai ales daca este unilaterala).

Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa dureze doar cateva minute. Recuperarea vederii este de cele mai multe ori spectaculoasa.

Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil (pliabil) este cea mai moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie (taietura) atat de mica incat nu este nevoie de sutura (cusatura).

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfereaza cu dezvoltarea normala a simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri, cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic. 

Complicatii intra si postoperatorii

Ca orice manevra chirurgicala, si operatia de cataracta poate avea anumite riscuri, incidente si complicatii, atat intraoperator cat si post operator.

Din fericire, acestea pot fi foarte rare in mainile unui chirurg cu experienta, precum si daca se respecta anumite reguli in sala de operatii : o dezinfectie si asepsie perfecta a salii, instrumente de unica folosinta, sterilizarea dupa fiecare pacient, campuri chirurgicale de unica folosinta, etc.

Intraoperator, posibilele complicatii sunt:

spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie asezat cristalinul artificial – se poate rezolva complet, printr-o tehnica chirurgicala adecvata (numai la indemana unui chirurg experimentat) si instrumente speciale

atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator – poate fi prevenita printr-o tehnica adecvata si folosirea unor substante speciale de protectie a corneei

hemoragia coroidiana, extrem de rara in cazul facoemulsificarii prin microincizie, dar frecventa in operatiile de cataracta prin incizii mari, ducand pana la posibilitatea unei hemoragii masive (hemoragia expulziva), cu consecinte foarte grave.

Postoperator, pot aparea urmatoarele complicatii:

  • edem cornean, care de obicei e pasager
  • cresterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecatoare – se trateaza cu picaturi si/sau tablete
  • inflamatii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de uveite, iridociclite, la diabetici s.a. – se rezolva printr-un tratament mai prelungit cu antiinflamatorii si midriatice
  • dezlipirea de retina, mai precoce sau mai tardiva – de obicei apare la ochi cu miopie, sau in cazurile de spargere a capsulei posterioare; necesita o noua interventie chirurgicala, pentru alipirea retinei
  • infectia intraoculara – endoftalmita– cea mai grava complicatie a oricarei operatii intraoculare, putand duce pana la pierderea vederii si chiar a globului ocular. Din fericire, daca se respecta anumite reguli de asepsie, este foarte rara. Odata aparuta insa, necesita o interventie chirurgicala de urgenta si tratament antibiotic masiv.

XXX

XXX
Căpitan medic dr. Corina Cristina Cernat, medic specialist Oftalmologie, competenţă Ecografie oculo-orbitală, Laser, Angiofluorografie, Retină medical, Chirurgie pol anterior (Catacată, Pterigion, Chalazion), Ambulatoriul integrat al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Cabinetul de Oftalmologie.

Contact: 021/319.30.51 – 60, la care solicitaţi operatorului transferarea apelului la int. 729.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support