Este o afecţiune care apare atunci când conţinutul gastric acid urcă în esofag, provocând senzaţii neplăcute şi sau complicaţii.

O cauză frecventă ce determină refluxul gastroesofagian este hernia hiatală, adică ascensionarea unei părţi a stomacului în torace. La nivelul diafragmului (muşchiul ce separă cavitatea abdominală de cea toracică) există un orificiu prin care trece esofagul din torace în abdomen, numit hiatus esofagian. Când o parte a stomacului urcă prin acest orificiu şi se află practic în cavitatea toracică, secreţia acidă gastrică va trece mai uşor în esofag. Alţi factori care favorizează refluxul gastro-esofagian sunt reprezentaţi de: fumat, consum de alcool, obezitate, sarcină. Alimentele al căror consum deschide sfincterul esofagian inferior (orificiul muscular care se află între esofag şi stomac), favorizând refluxul, sunt: citricele, ciocolata, băuturile cu cafeină, alimentele cu conţinut mai mare de grăsimi şi prăjelile, ceapa şi usturoiul, dulciurile mentolate, alimentele condimentate, alimentele iuţi.

Deşi boala de reflux gastroesofagian în sine nu este considerată o problemă gravă de sănătate, în unele cazuri poate să se complice cu răni ale esofagului şi, în timp, cu îngustarea acestuia (stenoză peptică), cauzând dificultăţi la înghiţire. Mucoasa esofagiană poate suferi modificări din cauza iritaţiei cronice ce pot conduce până la apariţia cancerului esofagian. De aceea, adresează-te medicului, dacă şi tu suferi de manifestările esofagitei de reflux.

Cum se manifestă?

Refluxul gastroesofagian poare fi asimptomatic, sau se poate manifesta prin pirozis, adică senzaţia de arsură resimţită în spatele sternului. Alteori apare regurgitaţia, adică senzaţia de urcare a conţinutului gastric spre cavitatea bucală. Odinofagia – senzaţia de durere la înghiţire şi disfagia – semnalează de obicei existenţa unor complicaţii ale bolii.

Există şi cazuri în care boala de reflux se manifestă prin simptome resimţite în afara esofagului, ca de exemplu tusea seacă, manifestări de astm bronşic, durere toracică atipică. 

Ce investigaţii sunt necesare?

De cele mai multe ori, medicul va recomanda un tratament de la bun început, mai ales în cazul pacienţilor tineri şi ale căror simptome nu sugerează prezenţa unei complicaţii. Dacă problema nu se rezolvă, următorul pas îl reprezintă endoscopia digestivă superioară, care permite vizualizarea directă a mucoasei esofagului şi evaluarea eventualelor leziuni prezente la nivelul acesteia: inflamaţie, eroziuni, stricturi. La început, se va anestezia mucoasa faringiană prin pulverizarea unei substanţe care atenuează reflexul de vomă. Endoscopul este introdus prin gură ajungând în esofag, stomac şi prima parte a duodenului. Aparatul este prevăzut cu o microcameră care permite vizualizarea pe un ecran a imaginilor din interiorul segmentelor străbătute. De asemenea, medicul are posibilitatea de a preleva fragmente de ţesut din leziunile observate pentru examenul histopatologic, pentru a face diferenţa între diferite leziuni cu aspect similar.

Dacă endoscopia este normală, mai pot fi necesare investigaţii suplimentare care să demonstreze prezenţa refluxului gastroesofagian. De exemplu, manometria esofagiană este o investigaţie care măsoară presiunea din interiorul esofagului, demonstrând faptul că sfincterul esofagian inferior nu se închide bine. Pe de altă parte, PH-metria măsoară Ph-ul esofagian, arătând variaţiile acestuia din cauza refluxului conţinutului gastric. 

Cum se tratează boala de reflux gastroesofagian?

Câteva modificări ale stilului de viaţă pot diminua reflexul gatroesofagian, ameliorând simptomele:

  • dacă eşti fumător, renunţă la fumat;
  • evită consumul de băuturi alcoolice;
  • dacă eşti supraponderal, ţi-ar prinde bine să scazi în greutate;
  • mănâncă puţin şi des;
  • nu te aşeza în pat minim 2-3 ore după masă;
  • dormi pe mai multe perne;
  • evită alimentele care îţi provoacă arsuri (prăjeli, grăsimi, condimente iuţi, ceapă, usturoi, mentă, cafea, ciocolată, citrice, băuturi alcoolice şi acidulate, ceai negru).

Tratament

După ce medicul îţi pune diagosticul de boală de reflux gastroesofagian, va recomanda un tratament care scade expunerea esofagului la secreţia gastrică acidă, permiţând vindecarea acestuia. De obicei este vorba de medicamente care împiedică secreţia acidă a stomacului, dar poate fi vorba şi de medicamente antiacide, care au ca efect neutralizarea acidităţii gastrice.

Dacă modificarea stillului de viaţă şi tratamentul medicamentos eşuează, există şi o opţiune chirurgicală, mai ales pentru persoanele care au hernie hiatală.

XXX

XXX
Dr. Călin Roxana, medic specialist gastroenterologie, Ambulatoriul integrat al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Cabinetul de Gastroenterologie

Contact: 021/319.30.51 – 60, la care solicitaţi operatorului transferarea apelului la int. 783.     

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support