Astăzi, 14 martie a.c., a avut loc dechiderea oficială şi prima parte a lucrărilor  manifestării ştiintifice cu tema Antimicrobial stewardship round table, organizată de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr Carol Davila” (SUUMC), în Amfiteatrul Ambulatoriului integrat al unitatii.

Evenimentul a fost prezidat de doamna General maior medic Conferenţiar universitar dr. Florentina Ioniţă-Radu, comandantul SUUMC. Lectorii acestei zile au fost invitatul special, domnul Profesor universitar dr. Juan Horcajada, coordonator al Comitetului European pentru Controlul Infecţiilor (EUCIC), membru al  European Congress of Clinical Microbiology & Infectious Diseases (ECCMID) şi Maior medic Asistent universitar dr. Valeriu Gheorghita, medic primar Boli Infectioase, Coordonator al politicii de utilizare a tratamentului cu antibiotice la nivelul SUUMC.

În cuvântul său de dechidere, doamna General maior medic Conferenţiar universitar dr. Florentina Ioniţă-Radu, comandantul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr Carol Davila” a transmis următorul mesaj:
“Organizarea acestei conferinţe a venit ca o necesitate la situaţia actuală, în care rezistenţa bacteriană la antibiotice a devenit o problemă prioritară pentru toate sistemele de sănătate din întreaga lume, fiind considerată, în următorii ani, principala ameninţare la sănătatea publică a populaţiei. Noutatea acestei conferinţe este legată de dorinţa de a reuni, la aceeaşi masă, specialiştii din toate specialităţile medicale şi chirurgicale, epidemiologie, farmacie, medicină de laborator, precum şi asistenţii medicali, cei care, de fapt, reprezintă nucleul central al succesului în lupta impotriva rezistenţei la antimicrobiene.

Creşterea rezistenţei la antimicrobiene (RAM) este cauzată de o serie de factori, cum ar fi utilizarea excesivă şi inadecvată a antibioticelor la oameni, abuzul utilizării la animale în sectorul veterinar şi condiţiile precare de igienă în unităţile medicale sau în lanţul alimentar. Lipsa de conştientizare rămâne, de asemenea, un factor cheie: 57 % dintre europeni nu cunosc faptul că antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor, iar 44 % nu sunt conştienţi de faptul că acestea sunt ineficace împotriva răcelii şi a gripei. Dacă vă puneţi întrebarea Care este amploarea problemei RAM în UE şi la nivel mondial?, răspunsul este unul extrem de dureros. Se estimează că în UE, RAM cauzează în fiecare an un număr de 25,000 de decese şi 1,5 miliarde de euro în costuri suplimentare cu asistenţa medicală. Infecţiile rezistente la terapiile multiple şi tratamentele de ultimă instanţă au crescut în mod semnificativ în ultimii ani în Europa

La nivel mondial, se estimează că 700 000 de persoane mor, în fiecare an, din cauza infecţiilor rezistente la antibiotice, iar Banca Mondială a avertizat că până în 2050 infecţiile rezistente la medicamente ar putea cauza daune economice globale echivalente cu cele cauzate de criza financiară din 2008. Se estimează că lipsa acţiunii va cauza milioane de decese în fiecare an la nivel mondial şi, până în 2050, RAM poate deveni o cauză de deces mai frecventă decât cancerul.

Medicina modernă se bazează pe disponibilitatea antibioticelor eficiente în cazul în care apar complicaţii infecţioase sau pentru profilaxia infecţiei. Fără antibiotice eficiente, terapia intensivă, transplanturile de organe, chimioterapia cancerului, îngrijirea copiilor prematuri sau chiar proceduri chirurgicale obişnuite precum protezarea unui şold sau unui genunchi nu ar fi posibile.

Deoarece microorganismele rezistente la antimicrobiene nu răspund la terapie, infecţiile cauzate de aceste microorganisme au ca rezultat un risc mai mare de mortalitate, de boală prelungită şi perioadă mai mare de spitalizare, precum şi risc mai mare de mortalitate. În prezent, nu este cunoscută ponderea totală a rezistenţei la antimicrobiene pentru toate afecţiunile transmisibile listate în Decizia Comisiei 2000/96/CE (incluzând infecţiile nosocomiale). Estimările preliminare privind numărul de decese care pot fi atribuite direct infecţiilor dobândite în spital datorate celor mai obişnuite bacterii multirezistente majore sunt 1/3 până la 1/2 dintre cele atribuibile infecţiilor dobândite în spitale in general.

Rezistenţa la antimicrobiene este o problemă mondială. Dacă în ţările în curs de dezvoltare încă mor oameni din cauza lipsei de acces la tratamente cu antibiotice corespunzătoare, rezistenţa la antibiotice rezultată din utilizarea incorectă a acestora devine o sursă de îngrijorare pe toate continentele. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a elaborat o strategie globală şi indicaţii pentru a ajuta ţările să introducă sisteme de monitorizare a rezistenţei la antibiotice şi să implementeze acţiuni de intervenţie, de exemplu, obligaţia ca antibioticele să poată fi cumpărate numai pe bază de reţetă.

Dezvoltarea rezistentei la antibiotice este un fenomen natural, adaptativ al bacteriilor şi nu poate fi prevenită in totalitate, însă măsura în care aceasta afectează medicina modernă poate fi modificată printr-o utilizare prudentă a antimicrobienelor.

Istoria ne-a demonstrat ca producerea de noi antibiotice nu reprezintă, în sine, răspunsul la problema rezistenţei la antibiotice, deoarece rezistenţa s-a dezvoltat în decursul anilor, de la introducerea penicilinei in 1941 şi până în prezent făcând, astăzi, inutilizabile cea mai mare parte a antibioticelor disponibile.

În aceste condiţii se estimează că medicina modernă (ex: chirurgia robotica, terapiile inovative pentru pacienţii oncologici, terapiile biologice) va deveni imposibilă, în lipsa unor măsuri coerente şi eficiente de limitare a rezistentei la antimicrobiene şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Consumul inadecvat sau nejustificat de antimicrobiene reprezintă principala cauză de apariţie a rezistenţei la antibiotice. Conform raportului ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) pentru anul 2017, România se situează peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice şi ponderea bacteriilor cu rezistenţa la multiple clase de antibiotic. Desi, procentual, cea mai mare parte a consumului de antibiotice este în sectorul comunitar, consecinţele negative se reflectă la pacienţii internaţi în spital, cu infecţii cu germeni cu rezistenţă la diversele clase la antibiotice.

Ca atare, raţionalizarea consumului de antibiotice, atât in ambulator cât şi în spitale, devine una dintre cele mai importante măsuri de limitare a rezistenţei la antimicrobiene. În acest sens, au fost elaborate politici de tratamente cu antimicrobiene care sa fie universal adoptate, de toate sistemele de sănătate şi adaptate specificului fiecarei unităţi medicale. Programul de utilizare prudentă a antibioticelor trebuie dezvoltat ca parte a unui plan de actiune global, atât la nivel international cât şi naţional, împreună cu iniţiativele de supraveghere, raportare şi prevenire a infecţiilor asociate asistentei medicale.

Programele de utilizare raţională a antibioticelor presupun o intervenţie coordonată destinată îmbunătăţirii utilizării acestora prin promovarea alegerii unui tratament cu indicaţii corecte, în doze corecte, pe o durată de timp limitată şi folosind calea de administrare optimă.

Finalitatea implementării acestor programe se regăseşte în rezultatele clinice favorabile ale tratamentelor antibiotice, cu toxicitate şi efecte colaterale cât mai reduse (vezi infecţia cu Clostridium difficile), reducerea selectării de tulpini bacteriene rezistente, precum şi reducerea costurilor ce rezultă din utilizarea inadecvată a antimicrobienelor.

Obiectivul pentru care Spitalul Militar Central şi-a asumat  organizarea acestei manifestări ştiinţifice este acela de a recunoaşte că, sistemul medical românesc are nevoie, pentru a construi un act medical performant, să recunoască că nu a fost niciodată perfect, îşi asumă greşelile trecutului iar prin dialogul dintre specialişti să putem porni de la un moment T0 către creşterea eficacităţii prevenţiei primare şi secundare prin:

  1. Cunoaşterea expunerii la factori de risc a persoanelor aflate în grija medicului de familie şi adoptarea de măsuri de prevenţie
  2. Depistarea precoce a modificărilor patologice, determinate de expunerea la factori de risc

Spitalul Militar Central abordează o patologie complexă, de foarte multe ori diagnosticul de bază vine, la pachet, cu vârsta pacientului şi cu o serie de comorbidităţi asociate iar orice fisură în abordarea interclinică poate duce la pierderea luptei cu viaţa. Participarea în teatrele de operaţiuni şi în exerciţiile multinaţionale cresc cota de risc pentru actul medical prestat în aceste condiţii dificile, în care corpul medical militar trebuie să îşi exercite profesia, 24 de ore din 24.

Iată de ce, consider că subiectul agendei de astăzi este o problemă atât de complexă şi de aceea avem nevoie de experienţa şi expertiza unui profesionist cu o activitate remarcabila in domeniul rezistentei la antimicrobiene şi mai ales in implementarea programelor de utilizare optima a acestora.

Ne bucuram şi salutăm prezenţa profesorului Juan Pablo Horcajada, din Barcelona, Spania. Şef al Departamentului de Boli Infecţioase din Spitalul del Mar, Barcelona, ​​Spania. Domeniul său de cercetare se referă la optimizarea utilizării antibioticelor şi la aplicarea datelor de farmacocinetică şi farmacodinamica pentru tratamentul infecţiilor complexe şi dificil de tratat, inclusiv a celor asociate asistenţei medicale şi a infecţiilor datorate microorganismelor cu rezistenţă multiplă.

Coordonator al Grupului de Cercetare a Patologiei Infecţioase şi Antimicrobiene (IPAR) la Institutul Hospital del Mar d’Investigations Mèdiques (IMIM) din Barcelona, profesorul Juan Pablo Horcajada a publicat peste 190 de articole ştiinţifice şi a condus proiecte de cercetare competitiva ca cercetător principal şi mai multe teze de doctorat. Domnia sa participă la mai multe studii clinice internaţionale cu antimicrobiene, în calitatea de Profesor la Departamentul de Medicină al Universităţii Autonome din Barcelona. Totodată, profesorul Horcajada este coordonator spaniol şi catalan al programelor regionale şi naţionale de administrare antimicrobiană (PROA), membru al delegaţiei spaniole a Comitetului european pentru controlul infecţiilor (EUCIC) al Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID).

Vă mulţumim pentru prezenţă domnule profesor şi vă lansăm provocarea de a ne fi alături, anual, în evaluarea implementării practicii noastre în domeniul securităţii sănătăţii şi a creşterii gradului de conştientizare a riscului utilizării incorecte a produselor antimicrobiene!”

2019-03-14 10-38-26

Picture 71 of 71

Foto: Daniel Iancu şi Daniela Gheorghe

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support