Informatii generale

Gastrina este un hormon secretat de celulele G antrale si are rolul de a stimula productia de HCl gastric, motilitatea antrala, secretia de pepsina si factor intrinsec.

In circulatie gastrina este prezenta sub mai multe forme moleculare, cele mai importante fiind G-34 („big gastrin”) si G-14 („minigastrin”)3. Valorile gastrinei prezinta variatii circadiene si fluctuatii fiziologice in raport cu mesele.

Determinarea gastrinei detine un rol important in diagnosticul tumorilor Zollinger-Ellison (gastrinoame) in prezenta hiperaciditatii.

In conditii à jeun, la persoanele sanatoase, nivelurile gastrinei circulante nu depasesc 100 pg/mL, pe cand la cele cu sindrom Zollinger-Ellison sunt semnificativ crescute peste limita superioara a normalului.

Tumorile neuroendocrine asociate cu sindromul Zollinger-Ellison sunt caracterizate prin hiperaciditate gastrica si ulcer gastro-duodenal; se pot asocia diareea si steatoreea. Nivelurile de gastrina >500-600 pg/mL la un pacient cu hiperaciditate gastrica bazala indica adesea prezenta unui gastrinom, desi aceste valori pot fi intalnite si in unele cazuri de hiperplazie a celulelor G antrale. Un procent de 15-20% din pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison asociaza si alte tumori endocrine cum ar fi: adenom paratiroidian, insulinoame, tumori hipofizare si suprarenaliene (sindrom Cushing), fiind incadrat in sindromul Werner (neoplazii endocrine multiple de tip I). Gastrinoamele sunt maligne in 62% din cazuri, iar 44 % din pacienti prezinta metastaze. De obicei gastrinoamele sunt localizate in pancreas, dar isi pot avea originea si la nivelul duodenului. Au fost descrise doar cateva cazuri de gastrinoame cu localizare primara la nivelul stomacului.

Niveluri crescute de gastrina sunt intalnite si in alte conditii patologice cum ar fi: anemia pernicioasa (nivelurile de gastrina cresc proportional cu gradul hipoaciditatii gastrice), obstructia pilorica cu distensie antrala, dupa vagotomie precum si la unii pacienti cu boala ulceroasa obisnuita.

Deoarece aproximativ jumatate din pacientii cu tumori Zollinger-Ellison au niveluri bazale de gastrina <500 pg/mL (care nu permit diferentierea unui gastrinom de alte conditii asociate cu hipergastrinemie), sunt adesea necesare proceduri de confirmare. Acestea constau in determinarea gatrinemiei in urma administrarii unor substante, secretina oferind cea mai buna acuratete a diagnosticului2. In mod normal administrarea intravenoasa de secretina reduce secretia de gastrina, dar la pacientii cu gastrinom nivelurile serice de gastrina inregistreaza o crestere paradoxala.

Recoltarea

Pregatire pacient -obligatoriuà jeun (pe nemancate) – ultima masa in urma cu 12-14 ore.

Specimen recoltat – sange venos.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator

Cantitate recoltata -minim 0.5 mL ser.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat bacterian; probe care nu au sosit la laborator congelate; nu sunt acceptate probe de plasma.

Prelucrare necesara dupa recoltare -se separa serul prin centrifugare cat mai repede dupa formarea completa a coagulului; daca proba nu poate fi analizata imediat va fi congelata la -20°C; probele recoltate in afara sediilor laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate.

Stabilitate proba -serul este stabil 1 luna la -20°C; nu decongelati/recongelati.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – radioimunologica (RIA).

Valori de referinta – <90 ng/L

Interpretarea rezultatelor

Valori ale gastrinemiei bazale >1000 pg/mL in prezenta unei hiperaciditati gastrice (secretie acida bazala >15 mmol/h la un pacient cu ulcer gastro-duodenal care nu a suferit interventie chirurgicala) stabilesc cu certitudine diagnosticul de sindrom Zollinger-Ellison3.

Cresteri ale gastrinei serice sunt intalnite si in urmatoarele conditii clinice:

• carcinom gastric (datorita reducerii secretiei acide gastrice);
• unele ulcere gastrice si duodenale obisnuite;
• anemie pernicioasa;
• hiperplazia celulelor G antrale;
• vagotomie fara rezectie gastrica;
• hiperparatiroidism;
• obstructie pilorica;
• insuficienta renala cronica in stadiu terminal (gastrina este metabolizata de rinichi).

Scaderi ale gastrinei serice se inregistreaza in:

• antrectomie cu vagotomie
• hipotiroidie.

Limite si interferente

False cresteri ale gastrinei serice se intalnesc la pacientii care nu au respectat conditiile de ajunare (o masa bogata in proteine induce o cresteri semnificative), persoane varstnice, diabetici insulino-dependenti sau postgastroscopie.

• Medicamente

Cresteri: blocanti de receptori H2, steroizi, preparate de calciu.

• Interferente analitice

Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kit-ului si da rezultate neconcludente.

Sursa: csid.ro

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support