Ce sunt fibroamele uterine?
Fibromul uterin (sau leiomiomul uterin) reprezinta cea mai frecventa tumora benigna a uterului. Pana la un sfert dintre femeile in perioada fertila prezinta cel putin un fibrom uterin, care poate creste in timpul unei sarcini, dar ulterior involueaza in perioada post-menopauza.
 
In majoritatea cazurilor, fibromul uterin este descoperit intamplator in cadrul unui consult ginecologic si nu necesita tratament. Totusi exista fibroame uterine simptomatice, care pot afecta calitatea vietii pacientelor. Printre simptomele unui fibrom uterin se numara sangerarea menstruala abundenta sau sangerarea vaginala intre menstre, care poate avea ca efect secundar anemia, durerea pelvina, simptome date de compresia vezicii urinare (mictiuni imperioase) sau colonului (balonare, constipatie), precum si imposibilitatea obtinerii unei sarcini, in cazul fibroamelor mari.
 
Pentru luarea unei decizii terapeutice in cazul femeilor cu fibroame uterine simptomatice, este indicata completarea evaluarii ecografice efectuate de catre medicul ginecolog cu o examinare IRM pelvina cu administrare de substanta de contrast intravenoasa, pentru a determina corect numarul si pozitia fibroamelor, tipul si viabilitatea lor, precum si coexistenta altor patologii ginecologice. De asemenea, examinarea IRM permite cartografierea vascularizatiei pelvine, in vederea alegerii variantei optime de tratament.
Posibilitatile de tratament includ tratamentul conservator (hormonal), embolizarea arteriala uterina, miomectomia, chiuretajul localizat si histerectomia.
 
Embolizarea arteriala uterina – ce este, indicatii si contraindicatii
 
Embolizarea arteriala uterina (EAU) presupune plasarea de particule ocluzive la nivelul ambelor artere uterine, cu scopul intreruperii vascularizatiei fibroamelor, pentru reducerea pana la disparitie a simptomatologiei cauzate de ele. Accesul la nivelul arterelor uterine se face prin punctionarea arterei femurale, la baza coapsei. Procedura este monitorizata radiologic in timp real, dar dozele de radiatii folosite nu sunt suficiente pentru a determina efecte secundare pe termen lung la nivelul organelor pelvine, si nici pentru a creste riscul genetic pentru copiii ulteriori pe care pacienta ii poate avea.
 
EAU este indicata pentru fibroame uterine simptomatice, care afecteaza calitatea vietii pacientelor. Contraindicatiile procedurii includ prezenta concomitenta a unei sarcini viabile, infectia uterina sau existenta unui cancer uterin sau ovarian. Exista si contraindicatii relative pentru EAU, caz in care decizia terapeutica trebuie discutata cu pacienta si stabilita in urma evaluarii balantei risc-beneficiu. Acestea includ dorinta unei sarcini ulterioare (nu s-a stabilit in literatura riscul de pierdere sau scadere a fertilitatii in urma EAU), prezenta de fibroame uterine pedunculate (care se pot torsiona si rupe in urma intreruperii vascularizatiei, crescand riscul infectios post-procedural), existenta unei vascularizatii comune pentru uter si cel putin unul din ovare (existand riscul de menopauza precoce prin intreruperea vascularizatiei acestuia), prezenta unui dispozitiv intrauterin (sterilet, care ar trebui indepartat inaintea EAU pentru a scadea riscul de complicatii infectioase), precum si afectiuni sistemice care pot favoriza complicatii intra- sau postprocedurale, precum coagulopatii, alergia la materialul de contrast si afectarea functiei renale.
 
Pregatirea pentru EAU
 
In ziua procedurii se recomanda repausul alimentar, intrucat senzatia de greata este un efect secundar relativ frecvent. De asemenea se pot administra cu scop profilactic medicamente anti-emetice.
Este necesara montarea unei perfuzii intravenoase, pentru posibilitatea administrarii medicatiei la nevoie, precum si a unei sonde urinare, pentru a asigura confortul intra- si postprocedural.
La nivelul locului de punctie arteriala se efectueaza anestezie locala, iar in vederea procedurii in sine se pot folosi diferite protocoale de anestezie, de la sedare constienta, la anestezie epidurala si chiar anestezie generala.
Intrucat este frecvent ca in primele 24 de ore dupa EAU sa apara dureri pelvine importante, administrarea medicatiei analgetice este necesara. De altfel, se pot administra supozitoare cu substante anti-inflamatorii inca dinainte de inceperea procedurii, pentru asigurarea confortului local.
Profilaxia antibiotica nu este recomandata de rutina de ghidurile acceptate, ea fiind totusi folosita in unele centre, in functie de preferinta echipei medicale.
 
Monitorizarea post-EAU si complicatii posibile
Ca efect secundar al EAU s-a definit sindromul post-embolizare, care nu este o complicatie in sine, ci evolutia naturala a intreruperii vascularizatiei uterine. Acest sindrom presupune aparitia durerii pelvine, hipertermiei usoare, senzatiei de greata sau a varsaturilor, si pierderea poftei de mancare. Tratamentul cu medicamente anti-inflamatoare si anti-emetice este de obicei suficient.
 
Majoritatea complicatiilor EAU apar in prima saptamana post-procedurala. Acestea includ:
– Complicatii infectioase uterine: manifestate prin dureri pelvine, scurgeri vaginale, febra, leucocitoza
– Amenoree: tranzitorie sau permanenta
– Embolizarea non-tinta: ocluzia altor vase decat a arterelor uterine, cu aparitia durerii cauzate de infarctizarea altor organe, putand avea efecte secundare temporare sau permanente
– Expulzia vaginala a unui fibrom pedunculat desprins: manifestata prin contractii uterine, dureri abdominale, febra, greata, varsaturi, sangerari sau scurgeri vaginale
– Complicatii majore (<5% din proceduri): tromboza venoasa profunda si embolism pulmonar, in cazuri foarte rare deces.
 
Eficacitatea EAU este similara cu a histerectomiei din punct de vedere al calitatii vietii, avand ca avantaj recuperarea post-procedurala mai rapida in cazul EAU, cu risc de a necesita histerectomie ulterioara in sub 10% din cazuri. Efectul maxim asupra simptomatologiei si aspectului imagistic al fibroamelor apare la 6 luni post-EAU, acesta fiind intervalul de timp la care se recomanda consultul ginecologic de control.
 
Autori:

XX
XX
XX

Maior medic dr. Botezatu Alexandru Sebastian – medic primar radiologie si imagistica medicala, medic rezident cardiologie, competenta radiologie interventionala si ecografie generala

 XX
XX
XX
XX

XX
XX
XX

XX
XX
XX
Maior. medic dr. Betianu Cezar, medic primar radiologie si imagistica medicala, competenta in ecografie generala, CT, RM si Senologie
 
 
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support