ati&gineco&endo_0114Obezitatea este o preocupare majoră și în creștere în domeniul îngrijirii sănătății, excesul de greutate fiind asociat în mai multe studii cu scăderea supraviețuirii, avertizează Maior medic dr. Ciprian Constantin, medic primar Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, competenţă Ecografie generală, doctor în medicină.
Medicul spune că pacienții obezi trebuie să beneficieze de consiliere cu privire la dietă, stilul de viață, exercițiul fizic și obiectivele pentru gestionarea greutății, iar pentru cei care nu reușesc ar trebui să fie luată în considerare chirurgia bariatrică.

”Din nefericire, subiecții obezi sunt adesea expuși la dezaprobare publică din cauza greutății lor, care afectează în mod semnificativ comportamentul lor psihosocial. Studii epidemiologice mari care au evaluat relația dintre obezitate și mortalitate au observat că un indice de masă corporală mai mare (IMC) este asociat cu o rată crescută de deces cauzată de mai multe cauze, printre care bolile cardiovasculare, ceea ce este valabil mai ales pentru cei cu obezitate morbidă. Excesul de greutate a fost, de asemenea, asociat cu scăderea supraviețuirii în mai multe studii. Din nefericire, toți pacienții obezi (IMC — 30 kg / m2) trebuie să primească consiliere privind dieta, stilul de viață, exercițiul fizic și obiectivele pentru gestionarea greutății. Persoanele cu IMC — 40 kg / m2 și cele cu IMC> 35 kg / m2 cu comorbidități legate de obezitate, care nu au reușit dieta, exercițiile fizice și terapia medicamentoasă, ar trebui să fie luate în considerare pentru chirurgia bariatrică”, susține medicul.

Referindu-se la pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală bariatrică, dr. Ciprian Constantin arată că, în primele 24 de ore, prioritățile postoperatorii includ gestionarea durerii, scurgerile, greața și vărsăturile, administrarea intravenoasă a lichidelor, igiena pulmonară.

”Pacienții mențin o dietă cu conținut scăzut de calorii lichide în primele câteva zile postoperatorii, care treptat se schimbă în regim alimentar moale solid în două sau trei săptămâni de la intervenția chirurgicală bariatrică. Mai târziu, pacienții trebuie monitorizați pentru complicații postoperatorii. Hipertensiunea, diabetul, sindromul de dumping, tulburările gastrointestinale și psihosomatice sunt printre cele mai importante afecțiuni medicale prezente”, explică medicul.

El mai arată că prevalența crescândă a excesului de greutate și a obezității în mai multe țări a fost descrisă ca o pandemie globală.

”Obezitatea poate fi considerată ca forța motrice spre decesele premature. Aceasta crește rampa pentru dezvoltarea diabetului zaharat, a hipertensiunii și a NASH. American Heart Association a identificat obezitatea ca factor de risc independent pentru dezvoltarea bolii coronariene. Pentru a minimiza riscul cardiovascular postchirurgical, pierderea chirurgicală în greutate poate deveni o opțiune utilizată mai frecvent pentru a aborda obezitatea. În prezent, chirurgia bariatrică trece printr-o fază platou, prin urmare, managementul medical și urmărirea pacienților care au suferit intervenții chirurgicale bariatrice este o provocare”, subliniază medicul.

În ceea ce privește complicații nutriționale și gastro-intestinale după intervenția chirurgicală bariatrică, dr. Constantin atrage atenția că pot apărea deficiențe de fier, vitamină B12, folat și vitamine solubile în grăsimi.

”Deficitul de vitamina D (…) poate duce la hiperparatiroidism secundar. Riscul de deficiențe nutriționale depinde de pierderea ponderală postoperatorie, de procedura chirurgicală efectuată și de respectarea de către pacient a urmăririi. Vărsăturile sunt frecvente după intervenția chirurgicală bariatrică, dar trebuie să fie întotdeauna considerate a fi patologice până când se va dovedi altfel. Trebuie efectuată o examinare și studii radiologice adecvate pentru a examina structura, stenoza stomelor sau hernia. (…) Adesea, ele pot fi rezultatul consumului de alimente sau al consumului rapid. Pacientul ar trebui să fie reeducat în ceea ce privește obiceiurile alimentare și să fie revizuit. (…) Mai mult de 30% dintre beneficiarii chirurgicali bariatrici au raportat o afecțiune intestinală înrăutățitoare în perioada postoperatorie. (…) Există o incidență variabilă a sindromului de dumping după operația bariatrică. Sindromul de deturnare rămâne o “diagnosticare a coșurilor de deșeuri”, prezentând, în general, includerea durerii abdominale precoce, diaree, greață, balonare, oboseală, înroșirea feței, palpitații, hipotensiune și sincopă după mese cu indice glicemic ridicat. Aceste simptome apar, de obicei, într-o oră de la masă. Simptome asemănătoare, care apar la două sau trei ore după masă, includ transpirația, palpitațiile, foamea, tremurul, agitația și sincopa”, explică medicul.

În același timp, el menționează că tratamentul sindromului de deversare rapidă este, de obicei, o modificare directă a dietei, cu mici mese regulate care conțin proteine și carbohidrați cu un indice glicemic foarte scăzut.

”Tratamentul simptomelor care apar în două sau trei ore de la masă se bazează, de asemenea, pe aceleași modificări dietetice, cu obiectivul suplimentar de 2 sau 3 kg de creștere în greutate, ceea ce deseori elimină simptomele secundare față de cantitatea mică de rezistență crescută la insulină. Poate fi necesară farmacoterapia cu analogi de acarboză sau somatostatină, cu hrănire enterală tranzitorie necesară în cazurile severe. Există unele suprapuneri în sindroamele hipoglicemice asociate cu chirurgia bariatrică, cu un număr de mecanisme care contribuie probabil la fiecare. Hipertrofia beta-celulară legată de obezitate, care nu regresează complet după scăderea în greutate, cu dinamica îmbunătățită a GLP-1 și sensibilitatea periferică îmbunătățită, toate contribuie, probabil, la fiecare sindrom. (…) Poate exista un răspuns exagerat de incretine la cei cu sindroame hipoglicemice. Cu toate acestea, măsura în care este implicat efectul incretinic poate varia în funcție de sindrom și de la caz la caz. Dacă un pacient postoperator prezintă sindromul de dumping sau hipoglicemia care nu răspunde la modificarea dietei sau la creșterea în greutate de 3 kg sau la caracteristici atipice, cum ar fi simptomele de repaus alimentar, este necesară o investigație completă a dinamicii insulinelor”, conchide dr.Ciprian Constantin.

AGERPRES/(AS — autor: Cristina Tatu, editor: Florin Marin)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support