dr. StefanescuAstmul este o afecțiune relativ frecventă, creșterea numărului de cazuri fiind cauzată de expunerea la noxe respiratorii determinate de poluare, afirmă col. dr. Ioana-Ruxandra Ștefănescu, medic primar pneumologie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”.

Potrivit acesteia, gradul de răspândire al astmului a crescut în mod semnificativ începând din 1970, iar conform statisticilor din 2011 erau afectate 235-300 milioane de oameni la nivel global, incluzând aproximativ 250.000 de decese.

”La noi frecvența este între 5 și 7%, cu un raport între bărbați și femei aproximativ egal la vârsta adultă, în timp ce la copii predomină la băieți. Unele persoane diagnosticate la vârsta copilăriei pot deveni asimptomatice la adolescență. La vârsta adultă însă pot reapare crizele astmatice. Dacă boala apare la vârsta adultă, rar se poate obține o remisiune totală”, spune medicul.

Dr. Ioana-Ruxandra Ștefănescu atrage atenția că printre modificările resimțite de bolnav sunt tusea cu expectorație dificilă, vâscoasă și aderentă, respirația șuierătoare (wheezing), senzația de “lipsă de aer” sau de “apăsare în piept”.

”Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene declanșată de o multitudine de factori și manifestată prin îngustarea reversibilă a căilor aeriene, creșterea secreției de mucus care devine aderent și dificil de eliminat. Este o afecțiune cu evoluție ondulantă, perioadele de criză alternând cu perioade de acalmie. Criza poate dura minute, ore sau chiar zile, după care pacientul poate fi complet asimptomatic. Simptomele sunt de regulă mai grave noaptea și dimineața devreme sau ca urmare a expunerii la aer rece sau după exercițiile fizice. La anumite persoane ce suferă de astm simptomele apar rar, ca reacție la factorii declanșatori, în timp ce la altele simptomele pot fi persistente”, explică dr. Ștefănescu.

În ceea ce privește condițiile declanșatoare ale crizelor de astm bronșic, medicul arată că sunt determinate de expunerea la alergeni din mediul înconjurător, aceștia fiind unul dintre motivele pentru care sunt mai frecvente primăvara, când expunerea la polenul diferitelor flori este mai mare.

”Sunt și alte condiții declanșatoare: efortul fizic, frigul, prezența refluxului gastro-esofagian netratat, infecții virale sau bacteriene ale căilor aeriene. Afecțiunea este cronică, nu se vindecă, însă pot fi perioade de timp fără simptome și în care să nu fie obligatorie administrarea tratamentului. Se crede că astmul este cauzat de o combinație de factori genetici și de mediu, între care există interacțiuni complexe, încă incomplet înțelese. Pacientul astmatic are un răspuns modificat la diferiții alergeni din mediul înconjurător cu care vine în contact în timpul respirației, acesta are ceea ce numim teren atopic, adică predispoziție la alergii. La unele persoane predispoziția are și transmitere genetică (mai mulți membrii ai unei familii pot avea diverse boli atopice — dermatita, rinita, astm)”, adaugă ea.

Referindu-se la tratament, col.dr. Ioana-Ruxandra Ștefănescu spune că acesta este standardizat într-un program global și cuantificat pe grade de severitate ale bolii. Totodată, ea arată că preparatele cu cortizon inhalator reprezintă prima alegere, la acestea adăugându-se bronhodilatatoare. De asemenea, mai arată medicul, pentru anumiți pacienți și în anumite condiții se poate folosi terapia biologică.

”Este inhalator pentru o dispunere mai bună și eficientă la nivelul căilor aeriene și scăderea riscului de reacții adverse. Astmul este o boală inflamatorie, deci tratamentul cu preparate de cortizon inhalator reprezintă prima alegere. La acesta se adaugă bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune (12 — 24 ore) de asemenea cu administrare inhalatorie, în funcție de stadializarea bolii. Tratamentul trebuie urmat o perioadă mai lungă de timp, chiar dacă pacientul a devenit fără simptome. Acesta trebuie să știe că nu este corect să-și întrerupă singur tratamentul, deoarece inflamația persistă în căile aeriene. Deși crizele au dispărut, fără medicamente acestea vor reapărea. Medicamentele nu se vor opri brusc sau fără control medical. Dozele de tratament inhalator se scad treptat, conform ghidului terapeutic. În criză se administrează bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune”, detaliază dr. Ștefănescu.

În context, medicul atrage atenția că cea mai frecventă cauză de apariție a exacerbărilor este cea infecțioasă — viroze respiratorii, bronșite acute, pneumonii, etc—, dar mai pot fi implicați și alți factori, cum ar fi expunerea acută și cronică la anumiti triggeri — fum, ceață, mucegai, substanțe chimice.

”În exacerbări de diverse cauze se pot folosi preparate cortizonice pe cale orală sau injectabile, antibiotice și alte medicamente, dar numai sub control medical”, conchide col. dr. Ioana-Ruxandra Ștefănescu, medic primar pneumologie.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Cristina Tatu, editor online: Ada Vîlceanu)

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support